Radio Blaj Facebook Caritas Blaj Fundația Regală Margareta a României Biserica Romana Unita cu Roma, Greco-Catolica Renovabis Humanitäre Hilfe Windesheim e.V. LilianaDesign: web design, creare site

Istorie


Istoria liceului nostru se contopeste cu istoria Scolilor din Blaj, care incepe cu initiativele lui I.I.Micu Klein, Episcop Unit din 1728, de a stabili resedinta Episcopiei Unite la Blaj si de a deschide primele scoli cu predare in limba romana din Ardeal. Prin dobandirea domeniului si prin mutarea Episcopiei de la Fagaras la Blaj s-au gasit si fondurile necesare pentru a ridica scolile. In acelasi timp s-a inceput ridicarea unei manastiri pentru a adaposti 11 calugari basilitani si un seminar teologic. Astfel Blajul, un catun locuit in 1733 numai de 23 de familii, va ajunge in scurt timp centrul vietii culturale romanesti din Transilvania. Dar deschiderea acestor scoli s-a putut face abia la 21 octombrie 1754 in timpul episcopului Petru Pavel Aron de Bistra. Prin ordinatiunea episcopala din data de 21 octombrie 1754 se decide ca inceperea cursurilor scolare sa se faca la 1 noiembrie 1754.
In toamna anului 1754, la Blaj se deschid doua scoli: una, care mai tarziu va forma gimnaziul si in care pe langa materiile religioase se propun limbile: latina si maghiara, precum si ceva stiinte si istorie; iar cealalta: scoala obsteasca, in care se propun elementele cunostintelor, scrierea si citirea.
La inceput gimnaziul nu are decat doua clase; a treia clasa se deschide abia in anul 1757, la 15 august numindu-se sintaxa. S-au facut si alte reforme la gimnaziu pana in 1772, dar documentele sunt putine.
Primul director al gimnaziului a fost Gregoriu Maior unul din elevii colegiului din Roma. La 1773 a ajuns Episcop si a infiintat fundatia de paine pentru 200 de elevi . La inceput profesorii erau numai calugari, dar incetul cu incetul, mai ales de la Ioan Bob incoace vor preda preoti si chiar laici.
In anul1773 cele trei clase gimnaziale s-au imbogatit cu inca doua clase, conform sistemului de atunci si in aceasta stare ramane liceul Blajului pana in anul 1831, cand se introduce si aici o noua reforma.
La 1831, gimnaziul Blajului primeste si invoirea de a se completa in liceu, iar din 1834 sosesc aici 4 profesori dintre cei mai distinsi, care predau numai la liceu, iar romanii nu mai sunt nevoiti sa mearga la scolile unguresti pentru a-si lua diploma de maturitate si astfel se concentreaza in liceul Blajului, care face progrese in toate directiile. Astfel de la 1831 se mai adauga trei catedre cu trei profesori: istoria, algebra si geometria; apoi fizica si chimia. Astfel gimnaziul se transforma in liceu, fiind impartit astfel:

* Cursul I : doctrina religionis, philosophia, mathesis.
* Cursul II : doctrina religionis, phisica, historia universalis.

Tot in acest an, Simion Barnutiu completeaza programa scolara cu un curs de drept si unul de filozofie. In 1838 introduce in liceu limba nationala ca limba de predare in locul celei latinesti si astfel apare o era noua in acest liceu; liceul devine romanesc in tot si in toate, si primul liceu cu predare in limba romana din Transilvania.
Aceasta organizare a durat pana in ajunul revolutiei, respectiv pana la 1850 cand vechiul liceu se reorganizeaza dupa sistemul cel nou, german. Numarul claselor se inmulteste cu una si astfel gimnaziul are 8 clase:

* clasele I - IV, formeaza gimnaziul inferior;
* clasele V-VIII formeaza gimnaziul superior.

Se schimba radical si planul de invatamant, adaugandu-se: limba greaca, istoria naturala, geologia, botanica, mineralogia, chimia.
In perioada 1850 - 1896 au loc mai multe schimbari ale regulamentului si in planul de invatamant, perioada in care guvernul maghiar a incercat sa-si lase amprenta asupra obiectelor de invatamant ale gimnaziului. Concluzia este ca de la 1883 s-a reusit doar ca limba maghiara sa se studieze in Blaj, 27 de ore pe saptamana, iar limba romana in 26 de ore. Aceasta se datoreaza conducatorilor scolilor din Blaj, in special Mitropolitului Vancea, care a stiut sa preintampine maghiarizarea scolii. Viata nationala ce se manifesta, nu putea ramane neobservata de sovinistii maghiari. Liceul era ca un ghimpe in ochii lor iar tendinta romanilor de a-si cultiva limba si istoria nationala crea multe zile negre intolerantilor din fruntea tarii.
Dupa evenimentele istorice de la 1 Decembrie 1918, gimnaziul din Blaj se organizeaza dupa statutul scolilor din Vechiul Regat. Anul scolar 1928 - 1929 ramane in istoria liceului ca unul de referinta, anul in care se atribuie numele de "Sfantul Vasile cel Mare" dupa numele ordinului calugaresc caruia ii apartineau calugarii profesori ai primelor scoli din Blaj.
Datorita prestigiului dat indeosebi de calitatea invatamantului, mii de elevi au urmat de-a lungul timpului cursurile acestei prestigioase institutii de invatamant din Transilvania, ajungand oameni de calitate intelectuala, ducand numele scolilor blajene pretutindeni in tara si nu de putine ori in lumea intreaga.
In anul 1948, odata cu venirea la putere a regimului comunist si scoaterea in afara legii a Bisericii Greco-Catolice, acest liceu este obligat sa isi inchida portile, desi a fost una dintre cele mai valoroase scoli romanesti, de pe bancile careia s-au ridicat nume importante ale culturii romanesti si stiintei.
Exact dupa 50 de ani, la 1 septembrie 1998, acest nume se poate citi din nou in anuarele scolare si pe frontispiciul cladirii in care odinioara isi desfasurau cursurile elevii Liceului "Sfantul Vasile cel Mare", astazi Liceul Teologic Greco-Catolic "Sfantul Vasile cel Mare".